Caracteristici de Calitate a Produselor Software

Context

În 2012 echipa noastră formată din patru Altomi a câștigat concursul Eurostar Team Star cu filmulețul “Creaturi ale testării” (EN: Creatures of Testing). Așa am ajuns să participăm la cea mai mare conferință din Europa dedicată testării software, care a avut loc în Amsterdam.

Una dintre sesiunile la care am participat a fost “Crearea propriilor modele de calitate pentru produsele software” (EN: Crafting our own models of software quality) susținută de suedezul Henrik Emilsson. Acesta a vorbit despre cum a pornit de la modelul de strategie în testare bazată pe euristici lui James Bach (EN: Heuristics Test Strategy Model) și cum a extins aspectul legat de caracteristici ale calității împreună cu Rikard Edgren și Martin Jansson. Varianta finală o găsiți în limba engleză aici și în limba suedeză aici. Faptul că modelul a fost tradus în limba lor maternă m-a ajutat să conștientizez că în limba nostră înțelegem cuvintele la un nivel mult mai profund decât într-o limbă străină. Un studiu polonez a observat o legătură între limba nativă și conectarea emoțională la vorbitorii bilingvi.

Sursele din care majoritatea dintre noi învățăm testare sunt în limba engleză. Cred că ar fi util să existe mai multe resurse și în limba română, așa că la puțin timp după prezentarea lui Henrik, am demarat inițiativa de a traduce Software Quality Characteristics. Varianta noastră o găsiți sub numele de “Caracteristici de Calitate a Produselor Software”.

Alegerile noastre pentru traducere

La prima lectură a caracteristicilor a reieșit și prima provocare: cuvintele englezești care nu au corespondent 1 la 1 în limba română.

Nouvorba

Cu riscul de a face o paralelă extremă, aș vrea să aduc în discuție nouvorba lui George Orwell din romanul său 1984, o limbă fictivă care are la bază un limbaj simplu, fără sinonime, antonime, grade de comparație sau cuvinte care ar putea pune în pericol puterea politică. Prin limitarea cuvintelor se țintea limitarea gândirii: dacă nu există cuvinte să exprime ceea ce gândim nu vom putea transmite mesajul mai departe și până la urmă îl vom uita și noi. Revenind la provocarea inițială, mi-am dat seama că documentul în limba nativă urma să fie valoros nu numai prin înțelegerea mai bună a caracteristicilor de testare, ci și prin consecința de introducere de cuvinte noi în vocabularul românesc.

Traducerea cuvintelor dificile

Înțelepciunea colectivă fiind mai puternică decât cea a unui singur individ, am început traducerea cu colegii de la Altom. Într-una din serile noastre obișnuite de jocuri de societate am ales să ne jucăm “de-a tradusul”. Acest joc s-a derulat în felul următor:

După ce am identificat cuvintele greu de tradus, ne-am organizat în 4 echipe a câte 2 persoane pentru a maximiza generarea ideilor. Fiecare echipă a propus varianta sa de traducere. Rezultatele au fost puse în mindmap-ul de mai jos. Pentru procesul de alegere am ales dezbaterea și votul.

Dezbaterea a cuprins două teme majore

  1. Un singur cuvant sau mai multe cuvinte pentru titlul secțiunii? Din considerente de concordanță cu documentul în limba engleză și cu faptul că este mai ușor de reținut un singur cuvânt decât mai multe, s-a ales folosirea unui singur cuvânt.
  2. Inventăm cuvântul sau folosim un cuvânt existent cu sens asemănător dar nu identic? Dezbaterea a fost lungă, însă am descoperit că și documentul în limba engleză conține cuvinte inventate: e.g “Usability” nu există pe wordreference.com. Așa că am ales și noi cu inima mai împăcată să inventăm cuvinte.

Traducerea întregului text

Prima ciornă a inițiat-o Ramona Tripa. În chestionarea documentului s-au implicat colegi de la Altom, testeri din comunitatea de testare prin intermediul Taberei de Testare, testeri pe care îi cunoșteam și cu care am colaborat în trecut. Documentul de lucru fiind online a facilitat implicarea fiecărei persoane care a dorit să contribuie.

Unele idei din modelul suedezilor au suferit modificări. Abordarea noastră a fost nu neaparat să traducem cuvânt cu cuvânt, cât să înțelegem, analizăm și să discutăm ce are sens pentru noi. Frazele care au suferit modificări mai mari sunt:

  • Reliability – Data integrity: the data in the system is protected from loss or corruption. Noi am preferat varianta propusă de James Bach all types of data remain intact throughout the product.
  • Testability – Stability: changes to the software are controlled, and not too frequent. Noi ne-am axat doar pe partea legată de frecvență, “procesul de testare face faţă la frecvenţa schimbărilor aduse software-ului”. 

Decizia de a ne opri asupra unei variante de traducere nu a fost ușoară. Pentru a optimiza procesul de alegere, am pus variantele de traducere într-un fomular cu sistem de vot, iar pe baza raspunsurilor am ajuns la prima variantă de traducere a documentului.

Cum folosim acest model?

Eu consult lista de caracteristici când schimb proiectul. Mă ajută să înțeleg ce dimensiuni sunt acoperite deja de proiect și unde este loc de îmbunătățire.

Consult această listă și când am nevoie de idei de testare. O metodă jucăușă pentru aceasta este un joc cu zaruri creat de Shmuel Gershon, care cu putin lucru manual: o imprimantă, hârtie și lipici, poate fi construit de oricine http://testing.gershon.info/201108/the-big-exploratory/

Dar voi?

Subscribe to our newsletter

And get our best articles in your inbox

 Back to top

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *